OK
X
genial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. génial, it. geniale)
1.
care
are
geniu;
de
geniu.
genialitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. génialité)
1.
caracterul
sau
însușirea
unui
geniu
ori
a
ceea
ce
este
genial.
2.
calitatea
unei
persoane
geniale,
care
posedă
talentul
de
a
crea
lucruri
de
o
calitate
excepțională.
genialoid
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (genial + -oid, cf. it. genialoide)
1.
din
categoria
geniului.
2.
care
demonstrează
un
geniu
excentric
sau
superficial.
acromacrie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acromacrie)
1.
deformație
congenială
prin
alungire
și
subțiere
a
degetelor.
genialitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. génialité)
1.
caracterul
sau
însușirea
unui
geniu
ori
a
ceea
ce
este
genial.
2.
calitatea
unei
persoane
geniale,
care
posedă
talentul
de
a
crea
lucruri
de
o
calitate
excepțională.