homeoproforon
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. homéoprophorone; gr. homeoprophoron „care se succede asemănător”)
Etimologie: (fr. homéoprophorone; gr. homeoprophoron „care se succede asemănător”)
1. repetarea aceleiași consoane (în special consoana inițială) în cuvinte învecinate.
2. aliterație, parhomeon.