Dictionar

internod

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Internodium, it. internodo)

1. (bot.) porțiune a tulpinii unor plante cuprinsă între două noduri; articul, meritală.
2. (var.) (înv.) internodiu.
 

internodal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. internodal)

1. între două noduri ale unei tulpini.
 
 

androfor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. androphore)

1. peduncul din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele.
 

articul

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. articulus)

1. (bot.) formație cuprinsă între două articulații; internod.
 

internod

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Internodium, it. internodo)

1. (bot.) porțiune a tulpinii unor plante cuprinsă între două noduri; articul, meritală.
2. (var.) (înv.) internodiu.
 

macroblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. macroblast)

1. lujer cu internodii lungi și cu creștere anuală puternică la plantele lemnoase.
 

meritală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. mérithalle)

1. (bot.) porțiunea dintre două noduri sau dintre două inserții de frunze pe o ramură; internod.
2. (var.) merital.
 

stip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. stipe, lat. stipes)

1. tulpină înaltă cu numeroase internoduri și cu un buchet de frunze în vârf, la palmieri și la ferigile lemnoase.