Dictionar

antimarxism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Antimarxismus)

1. ideologie și/sau mișcare politică care respinge sau critică principiile marxismului; opoziție față de marxism.
 

antimarxist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (după rus. антимарксистский)

1. I. care se opune doctrinei marxiste.
2. îndreptat împotriva marxismului și a luptei clasei muncitoare; contrarevoluționar.
3. II. persoană care se opune marxismului.
 

austromarxist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (germ. Austromarxist)

1. I. referitor la austromarxism, curent oportunist apărut în mișcarea muncitorească din Austria la sfârșitul secolului XIX.
2. II. adept al austromarxismului.
 

marxist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. marxiste, rus. marksist)

1. I. referitor la marxism, propriu marxismului.
2. referitor la Karl Marx sau susținând doctrina lui Karl Marx.
3. care aderă la marxism; care aplică conceptele marxismului.
4. II. adept al marxismului (ideologie comunistă, așa cum este profesată de Karl Marx sau de adepții săi).
5. (antonim) capitalist.
 

marxist-leninist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (după rus. marksistskoleninskii)

1. I. referitor la marxism-leninism, propriu marxism-leninismului.
2. II. adept al marxism-leninismului (la interpretarea marxismului făcută de Lenin).
 

premarxist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (pre- + marxist)

1. care precedă marxismului.