Dictionar

calcaron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. calcarone)

1. cuptor pentru extragerea sulfului din minereu.
 

ditionic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dithionique)

1. acid ~ = acid oxigenat al sulfului, rezultat prin oxidarea acidului sulfuros.
 

ditionos

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dithioneux)

1. acid ~ = acid oxigenat al sulfului, care există doar în sărurile sale, ditioniții.
 

hidrogen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hydrogène)

1. gaz incolor, inodor, insipid și inflamabil, care împreună cu oxigenul intră în compoziția apei.
2. ~ greu = deuteriu; ~ sulfurat = combinație a sulfului cu hidrogenul, sub formă de gaz incolor, rău mirositor, toxic; acid sulfhidric.
 

hiposulfuric

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hyposulfurique)

1. acid ~ = acid oxigenat al sulfului.
 

seleniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sélénium)

1. metaloid negru-cenușiu, cu proprietăți chimice asemănătoare cu ale sulfului.