Dictionar

falsitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. falsità, lat. falsitas)

1. lipsă de adevăr; netemeinicie.
2. atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, prefăcătorie.
 

gratuitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gratuité, lat. gratuitas)

1. însușirea de a fi gratuit; ceea ce se oferă gratuit.
2. (fig.) inutilitate, netemeinicie a unei acțiuni, a unei afirmații etc.
 

inconsistent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. inconsistant)

1. lipsit de consistență, de soliditate; slab, moale.
2. (fig.) lipsit de temeinicie.
 

rezista

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. résister, lat. resistere)

1. (despre obiecte, corpuri) a nu ceda loviturii unui alt corp.
2. (despre oameni) a se împotrivi, a nu ceda.
3. (despre idei, afirmații etc.) a se menține, a se susține prin temeinicie.
 
 

soliditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. solidité, lat. soliditas)

1. starea corpurilor solide; tărie, duritate; durabilitate, rezistență.
2. (fig.) temeinicie, seriozitate.