Dictionar

glaucom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. glaucome, lat. glaucoma, gr. glaukoma)

1. boală gravă a ochilor, caracterizată prin creșterea tensiunii intraoculare, atrofia membranelor și excavarea nervului optic, cu scăderea acuității vizuale până la cecitate.
 

glaucomatos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. glaucomateux)

1. (afectat) de glaucom.
 

glaucomatos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. glaucomateux)

1. (afectat) de glaucom.
 

gnomotomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. gnomotomie)

1. (med.) operație practicată în glaucomul congenital.
 

goniotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. goniotomy)

1. operație chirurgicală în glaucomul congenital.