OK
X
becar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bécarre)
1.
accident
muzical
care,
pus
înaintea
unei
note,
anulează
un
diez
sau
un
bemol.
berbecar
Parte de vorbire:
I. s.m., II. s.n.
Etimologie: (berbec + -ar)
1.
I.
păstor
de
berbeci;
bărbăcar.
2.
(înv.,
pop.)
sărbătoare
populară
celebrată
pe
26
septembrie.
3.
II.
(reg)
cojoc
lung
cu
lână
mare;
sarică,
burcă.
orbecăire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. orbecăi)
1.
faptul
de
a
orbecăi;
dibuială,
bâjbâială,
rătăcire,
orbecare.
2.
(var.)
(reg.)
orbăcăire.