Dictionar

zărpălatic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f. (reg.)  
Etimologie: (necunoscută)

1. (om) care este ușuratic, flușturatic; (om) neserios.
2. (var.) zarpalatec, zarpalatic, zărpălatec.
 

șulimandră

Parte de vorbire:  s.f. (Transilvania)  
Etimologie: (de stabilit)

1. femeie vioaie, flușturatică și intrigantă.