Dictionar

paraponisire

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (paraponisi)

1. acțiunea de a se paraponisi și rezultatul ei; plângere, supărare, dușmănire.
 

paraponisire

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (paraponisi)

1. acțiunea de a se paraponisi și rezultatul ei; plângere, supărare, dușmănire.