Dictionar

eufoniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. eufonio)

1. instrument muzical de suflat din alamă, folosit în fanfară, cu registru corespunzător vocii de bariton.
 

saxhorn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Saxhorn, fr. saxhorn)

1. familie de instrumente muzicale de suflat, din alamă, în fanfare și orchestre (althorn, fligorn, eufoniu etc.).