Dictionar

dezobstruant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. désobstruant)

1. care dezobstruează; care destupă, desfundă; destupător.
2. (antonime) obstruant, obstructiv, obstructor.
 

embolus/embol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. embolus, gr. embolos)

1. formație străină obstruantă în sânge, care produce embolia.