Dictionar

coribant

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. corybante, gr. korybas, -antos)

1. (în Grecia antică) preot al zeiței Cibele, cu un cult orgiastic.
2. (fig.) chefliu, petrecăreț.
 

viveur

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. viveur)

1. (și bon ~) om petrecăreț, om de viață, chefliu.