OK
X
alicnire
Parte de vorbire:
s.f. (regional)
Etimologie: (alicni)
1.
șchiopătare
ușoară,
abia
vizibilă;
(înv.,
reg.)
alinat,
(reg.)
alintare.
alicnit, -ă
Parte de vorbire:
I. adj. (reg.), II. s.n. (reg.)
Etimologie: (alicni)
1.
I.
care
șchioapătă
abia
vizibil;
(înv.,
reg.)
alinat,
(reg.)
alintat.
2.
II.
șchiopătare
abia
vizibilă;
(reg.)
alicnire.