Dictionar

alicnire

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (alicni)

1. șchiopătare ușoară, abia vizibilă; (înv., reg.) alinat, (reg.) alintare.
 

alicnit, -ă

Parte de vorbire:  I. adj. (reg.), II. s.n. (reg.)  
Etimologie: (alicni)

1. I. care șchioapătă abia vizibil; (înv., reg.) alinat, (reg.) alintat.
2. II. șchiopătare abia vizibilă; (reg.) alicnire.