Dictionar

ajutaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ajutage, ajoutage)

1. tub scurt și îngust, adaptat la deschizătura de curgere a unor fluide, pentru a regla debitul; duză.
2. dispozitiv pentru reglarea debitului unui lichid sau gaz.
3. lucru adăugat la altul.
 

duză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Düse)

1. ajutaj.
2. piesă masivă de oțel, pentru reducerea presiunii fluidului care erupe dintr-o sondă.
3. filieră (2).
 

jet 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. jet)

1. vână de fluid sau de flăcări care țâșnește cu presiune printr-un orificiu sau ajutaj.