Dictionar

conifere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conifères, lat. conifer)

1. pl. ordin de arbori și arbuști cu frunze aciculare sau solzoase, (persistente), cu flori unisexuate în formă de conuri și cu semințe aripate.
 
 

abietacee

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. abietacées)

1. (bot.) familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului; abietinee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
 

acicol, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acicole)

1. (micologie) care se dezvoltă pe frunzele aciculare ale coniferelor.
 

araucariacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. araucariacées)

1. familie de conifere: araucaria.