Dictionar

acrobație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acrobatie)

1. exercițiu gimnastic echilibristic.
2. arta acrobatului.
3. (pl.) evoluții dificile făcute de un avion.
4. (fig.; pl.) sforțări de a ieși dintr-o încurcătură.
 

bipac

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. bipack)

1. (cinem.) pachet de două pelicule cu emulsiile în contact, fiecare sensibilă la altă culoare pentru o singură expunere.
2. procedeu de filmare combinată, având ca scop efectuarea unor trucaje dificile.
 

coleorexie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coléorrhexie)

1. ruptură a vaginului, la nașterile dificile.
 

comando

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commando, germ. Kommando)

1. detașament redus, instruit special pentru acțiuni dificile și periculoase.
 

deus ex machina

Parte de vorbire:  loc. s.n.  
Etimologie: (lat. deus ex machina, zeul din maşinărie)

1. expresie pentru rezolvarea neverosimilă a unor situații dificile.
2. întâmplare sau persoană apărută la momentul potrivit.
 

echilibristică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Equilibristik)

1. menținere a echilibrului corpului în poziții dificile; arta, îndemânarea de a face acest lucru.
2. (fig.) arta de a se descurca ușor în situații dificile.