OK
X
gumat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (guma)
1.
acoperit
cu
gumă,
cu
cauciuc,
cu
clei,
cu
lipici
etc.
abțibild
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Abziehbild)
1.
mic
desen
colorat
gumat
pe
o
parte,
care
se
aplică
pe
o
suprafață
netedă.
2.
(fam.;
pl.)
nimicuri,
mărunțișuri;
mici
șmecherii.
fugpapier
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Fugpapier)
1.
hârtie
gumată
folosită
la
înnădirea
furnirelor.
șarnieră
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. charnière)
1.
mic
dispozitiv
metalic
compus
din
două
piese
articulate
între
ele
pe
un
ax,
una
putând
fi
prinsă
pe
un
cadru
fix,
iar
cealaltă
pe
o
piesă
mobilă,
cu
scopul
de
a
permite
acesteia
o
mișcare
de
închidere
și
deschidere;
balama,
țâțână.
2.
articulația
celor
două
valve
ale
cochiliei
unui
lamelibranhiat.
3.
punct
de
joncțiune
al
unui
sistem
de
fortificații.
4.
regiune
în
care
se
racordează
cele
două
flancuri
ale
cutei
unui
strat
geologic.
5.
bandă
de
hârtie
gumată,
îndoită
în
formă
de
V,
cu
care
se
fixează
mărcile
poștale
în
albume.
gumare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (guma)
1.
acțiunea
de
a
guma
și
rezultatul
ei;
gumaj,
gumat.
2.
aplicare
a
unui
strat
de
gumă,
de
cauciuc,
de
clei
etc.
pe
suprafața
unui
obiect.