gândirist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: („Gândirea“ + -ist)
Etimologie: („Gândirea“ + -ist)
1. I. referitor la gândirism, curent filozofic din România, de orientare existențialist-ortodoxă, format în jurul revistei „Gândirea” în primele decenii ale secolului XX.
2. care aparține sau este specific gândirismului.
3. II. adept al gândirismului.