havare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (vb. hava)
Etimologie: (vb. hava)
1. acțiunea de a hava și rezultatul ei; havat, havaj.
2. săpare de făgașe cu haveza într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv.