Dictionar

amfiguric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphigourique)

1. (despre scriere, vorbire, stil) obscur, confuz, neinteligibil.
 

barbarolalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barbarolalie)

1. vorbire stranie, neinteligibilă, sacadată, în schizofrenie.
 

barilalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barylalie)

1. tulburare de limbaj manifestată prin dificultăți în articularea cuvintelor, devenite neinteligibile.
 

glosolalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. glossolalie)

1. limbaj neinteligibil în unele boli mintale, alcătuit din silabe și cuvinte fără sens.
 

idiolalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. idiolalia)

1. formă de dislalie caracterizată printr-un limbaj confuz și neinteligibil.
 

ciricăi

Parte de vorbire:  I. vb. intr., II. vb. tr.  
Etimologie: (din ciric)

1. I.(despre păsări, pui mici) a ciripi; (despre găini) a cârâi.
2. II. (fig) a spune ceva neinteligibil.
3. (var.) a circăi.