Dictionar

absenteism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)

1. absență frecventă și nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la ședințe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputații opoziției constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
 

astenofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. asthenophobia)

1. teamă excesivă și nemotivată de oboseală; frică morbidă de oboseală.
 

dextrafobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (dextr/o/- + -fobie)

1. teamă patologică, nemotivată, față de orice obiect amplasat în dreapta bolnavului.
 

fetișism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fétichisme)

1. formă timpurie a religiei în comuna primitivă, adorarea fetișurilor.
2. reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, transformarea inconștientă a acestora în raporturi între lucruri, cărora li se atribuie însușiri (supra)naturale inerente.
3. (fig.) adorație oarbă, nemotivată.
4. perversiune sexuală (la bărbați), constând în a privi și colecționa obiecte ale persoanei iubite.
 

fobie 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phobie)

1. stare de frică bolnăvicioasă, obsedantă și nemotivată.
2. repulsie, antipatie pentru ceva.
 

chiulangist, -ă

Parte de vorbire:  adj. (rar)  
Etimologie: (chiulangiu + -ist)

1. referitor la chiul, sustragere nemotivată de la o datorie, de la o obligație etc.