panslavist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. panslaviste)
Etimologie: (fr. panslaviste)
1. I. referitor la panslavism (doctrină politică, culturală și socială, apărută în secolul XIX în Rusia, care pune în valoare identitatea comună împărtășită de diferitele popoare slave și care pledează pentru unirea lor politică pe baza acestei identități, în general sub egida Rusiei).
2. II. adept al panslavismului.