Dictionar

cecidiologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cécidiologie)

1. studiu științific al cecidiilor și al paraziților lor.
 

fitoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phytothérapie)

1. ramură a fitopatologiei care studiază mijloacele de prevenire și combatere a bolilor, a paraziților și a dăunătorilor plantelor cultivate.
2. terapie cu ajutorul plantelor medicinale.
 

geofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. géophagie)

1. practică patologică de a ingera pământ sau nisip (la primatele non-umane este folosită în principal pentru protecția împotriva paraziților, pentru a furniza suplimente minerale și pentru a ajuta la metabolizarea compușilor toxici din frunze).
 

parazitoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. parasitose)

1. boală și manifestări patologice datorate prezenței paraziților în organism.
2. ~ halucinatorie = percepția halucinatorie a insectelor care roiesc, se mișcă pe suprafața pielii etc.
 

pesticid, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. pesticide)

1. (substanță toxică) care distruge dăunătorii culturilor.
2. II. substanță chimică destinată eliminării paraziților animali sau vegetali care ar putea ataca culturile.
 

sulfata

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. sulfater)

1. a acoperi plăcile unui acumulator cu cristale de sulfat de plumb.
2. a muia un material într-o baie de sulfat metalic pentru a-l conserva mai bine.
3. a trata (plantele, semințele) cu o soluție de sulfat de cupru pentru combaterea paraziților.