Dictionar

aerobuz

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérobus, după engl. airbus)

1. avion subsonic de pasageri, de mare capacitate; airbus.
 

aeronavă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. aéronef)

1. vehicul aerian care transportă pasageri sau mărfuri; aparat care circulă în aer; aerovehicul.
 

aerotransportor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (aero- + transportor)

1. autovehicul pentru transportul de pasageri și de mărfuri.
 

autotaxare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto1- + taxare)

1. sistem de plată în autovehicule prin compostarea biletelor de către pasageri.
 

avionetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. avionnette)

1. avion mic, utilizat pentru zborurile de pasageri, sport, școală etc.