OK
X
acicular, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aciculaire)
1.
în
formă
de
ac;
aciculiform.
2.
cu
vârful
rigid
și
ascuțit.
3.
prevăzut
cu
prelungiri
spiniforme
sau
cu
aсе.
agitație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agitation, lat. agitatio, /3/ rus. aghitaţiia)
1.
mișcare
prelungită;
clătinare.
2.
stare
de
neliniște,
de
tulburare,
de
enervare.
3.
tumult,
zarvă,
răscoală.
agripnie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agrypnie)
1.
(med.)
lipsa
somnului,
insomnie
prelungită.
alegorism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. allégorisme)
1.
artă
care
constă
în
folosirea
neîndemânatică
sau
prea
frecventă
a
alegoriei;
exprimare
prin
alegorii;
metaforă
prelungită
și
continuă.
alonjă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. allonge)
1.
piesă
pentru
prelungirea
unor
obiecte.
2.
lungime
a
brațului
unui
sportiv
(la
box,
lupte,
scrimă)
în
raport
cu
aceea
a
adversarului.
3.
text
care
completează
conținutul
unui
document,
al
unui
manuscris,
anexându-se
la
acesta;
act
adițional.
apendice/apendice
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. appendice, lat. appendix)
1.
prelungire
a
intestinului
gros,
care
pornește
de
la
cec2.
2.
organ
al
unor
aparate
anatomice
la
artropode,
arahnide,
crustacee
etc.
3.
parte
a
unui
lucru
ca
o
prelungire
a
acestuia.
4.
element
fonic
suplimentar
care
însoțește
articulația
unui
sunet.
5.
supliment,
adaos
la
o
lucrare;
anexă.
6.
(anat.)
~
ileo-cecal
=
mică
prelungire
a
tubului
intestinal
aflată
în
partea
inferioară
a
cecumului.