ambulant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ambulant, lat. ambulans)

1. care se deplasează dintr-un loc în altul pentru a-și desfășura activitatea profesională.
2. (antonim) sedentar, statornic.

barou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barreau)

1. organizație profesională a avocaților dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.

benzenism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. benzénisme)

1. (med.) intoxicație (adesea profesională) datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui; benzolism.

benzolism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benzolisme)

1. boală profesională datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui, care se manifestă prin anemie și leucopenie; benzenism.

business

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. business)

1. (familiar) afaceri, comerț.
2. afacere dubioasă, necinstită.
3. activitate comercială, industrială sau profesională.
4. ocupația, munca sau meseria unei persoane.

carieră (2)

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. carrière)

1. profesie pe care o îmbrățișează cineva și care, de multe ori, se poate parcurge gradual; ocupație.
2. poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună.
3. (fig.) cursul vieții, timpul în care cineva exercită o slujbă sau o sarcină.
4. (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.)
5. mare manej de echitație în teren descoperit; terenul pe care poți alerga un cal fără să-și piardă răsuflarea.