Dictionar

profilactic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. prophylactique)

1. care apără organismul de boli; preventiv.
 

profilactic; preventiv

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT prophylacticus
2. FR prophylactique
3. EN prophylactic
4. DE vorbeugend; prophylaktisch; vorhütend
5. RU профилaктический
6. HU profilaktikus, megelőző, óvó, védő
 

antiaritmic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiarythmique, lat. antiarythmic)

1. (medicament) profilactic sau curativ în aritmiile cardiace.
 

chimioprofilaxie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chimioprophylaxie)

1. tratament profilactic contra infecțiilor, ca medicamente chimice.
 

hemoprofilaxie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hémoprophylaxie)

1. injectare, în scop profilactic, de sânge uman matern sau patern presupus a conține anticorpi protectori față de boala cu care un copil a venit în contact, metodă practicată în trecut mai ales în rujeolă.
 

imunologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. immunologie)

1. ramură care studiază fenomenele imunității și consecințele lor profilactice și terapeutice.
 

izolare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (izola)

1. acțiunea de a izola.
2. măsură profilactică prin care se interzice unui bolnav contagios contactul cu alte persoane.
3. (biol.) ~ geografică = separare a unei populații, a unei flore sau faune, prin bariere naturale în teritorii limitate, în scopul diversificării speciilor.
 

seroprofilaxie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. séroprophylaxie)

1. (med.) utilizarea proprietăților protectoare rapide, preventive și temporare ale serurilor bogate în anticorpi specifici (imunitate care nu depășește în general trei săptămâni cu anticorpi de origine umană și zece zile cu anticorpi de origine animală), împotriva unor boli infecțioase; seroterapie profilactică.