Dictionar

coprofemie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. coprophémie)

1. perversiune care constă în rostirea cu voce tare a cuvintelor obscene; vorbire obscenă.
 
 

filibuster

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. fleeboster, germ. Filibuster)

1. practică constând în rostirea de discursuri interminabile, în Congresul SUA de cei care încercau împiedice adoptarea unor legi nedorite.
 

bâlbâială

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (bâlbâi + -eală)

1. faptul de a (se) bâlbâi; pronunțare neclară, împiedicată și repetată în rostirea unui cuvânt; bâlbâire.