Dictionar

depana

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dépanner)

1. a înlătura, a repara o pană la un autovehicul, la o mașină.
 

depanare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (depana)

1. acțiunea de a depana și rezultatul ei.
2. acțiune care constă în repararea, repunerea în funcțiune a unei mașini, a unui aparat, a unei unelte.
3. (sinonime) depanat, depanație.
 

depanație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (depana + -ție)

1. acțiunea de a depana și rezultatul ei.
2. acțiune care constă în repararea, repunerea în funcțiune a unei mașini, a unui aparat, a unei unelte.
3. (sinonime) depanare, depanat.
 

depanator

Parte de vorbire:  I. s.m., II. s.n.  
Etimologie: (depana + -tor)

1. I. profesionist (mecanic, electrician etc.) însărcinat cu depanarea; muncitor care repară un mecanism stricat, care depanează autovehicule, mașini etc.
2. II. instrument pentru descoperirea penelor la anumite aparate, mașini et cetera; depanor.
 

autoatelier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + atelier)

1. atelier mobil de reparații, instalat pe un autovehicul.
2. autovehicul cu atelier de mecanică pentru autodepanare.
 

autodepanator

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (auto- + depanator)

1. muncitor specializat în repararea (auto)vehiculelor aflate în pană sau care s-au avariat; depanator auto.
 

automacara

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după germ. Autokran)

1. macara pe un autocamion, folosită la lucrări de depanare.
 

depanator

Parte de vorbire:  I. s.m., II. s.n.  
Etimologie: (depana + -tor)

1. I. profesionist (mecanic, electrician etc.) însărcinat cu depanarea; muncitor care repară un mecanism stricat, care depanează autovehicule, mașini etc.
2. II. instrument pentru descoperirea penelor la anumite aparate, mașini et cetera; depanor.
 

depanor

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dépanneur)

1. aparat pentru căutarea și descoperirea penelor unui vehicul, ale unui sistem tehnic et cetera; depanator.
 

haspel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Haspel)

1. mașină la finisarea țesuturilor, pentru fierberea și vopsirea pânzei etc.
2. bazin prevăzut la partea superioară cu un sistem de palete mobile, utilizat în tăbăcărie.
3. mașină de depănat.