OK
X
aplicativitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. applicativité)
1.
caracter
aplicativ,
la
o
anumită
situație
sau
o
gamă
de
situații.
cuantificator
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. quantificateur)
1.
operator
logic
prin
care
se
fixează
sfera
de
aplicativitate
a
unei
variabile
într-o
anumită
expresie.
2.
(mat.)
fiecare
dintre
simbolurile
care
arată
dacă
o
proprietate
se
aplică
tuturor
elementelor
unei
mulțimi
sau
numai
unora
dintre
ele.
3.
(lingv.)
denumire
dată
determinanților
care
indică
cantitatea
prin
care
un
nume
este
definit.