Dictionar

reinfecta

Parte de vorbire:  vb. tr., refl.  
Etimologie: (fr. réinfecter)

1. a (se) infecta din nou (cu același agent patogen).
 

autoinfecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. auto-infection)

1. infectare cu microbi proprii.
2. reinfectare cu un agent patogen care se află deja în organism.
 

reinfecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. réinfection)

1. infecție care se suprapune cu o infecție preexistentă și care este cauzată de același agent patogen; reinfectare.