Dictionar

 
 

abietin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. abietinus)

1. asemănător cu bradul.
2. care crește pe/sau între brazi.
 
 

abietacee

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. abietacées)

1. (bot.) familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului; abietinee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
 

brădet

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT silva abietina
2. FR sapinière
3. EN fir-wood
4. DE Tannenwald
5. RU пихтовый лес
6. HU fenyves