pândărit
Parte de vorbire: s.n. (regional)
Etimologie: (pândar + -it)
Etimologie: (pândar + -it)
1. faptul de a pândări; ocupație a pândarului, muncă depusă de pândar; muncă depusă în pădure.
2. plată, retribuție cuvenită pândarului; plată arvunită pădurarului; (reg.) jitărit, (reg.) meregie.