OK
X
canotier, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. canotier)
1.
persoană
care
practică
canotajul;
canotor.
canotieră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. /chapeau/ canotier)
1.
pălărie
tare
de
paie,
cu
fundul
și
borurile
drepte.
canotor, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. canoteur)
1.
sportiv
care
practică
canotajul;
canotier.