cartotecă
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka)
Etimologie: (fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka)
1. totalitatea fișelor de evidență la personalul sau materialele dintr-o întreprindere ori instituție.
2. cutie, dulap unde se păstrează fișe; cartonieră.