OK
X
pritocitură
Parte de vorbire:
s.f. (pop.)
Etimologie: (pritoci + -tură)
1.
acțiunea
de
a
pritoci;
pritoceală.
2.
cicălire,
(reg.)
pritoceală.
3.
(var.)
(înv.)
pristocitură,
(reg.)
pitrocitură.