OK
X
forfoteală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (forfoti + -eală)
1.
mișcare
grăbită
și
zgomotoasă
de
colo
până
colo;
foială,
forfotă.
2.
(var.)
fâlfoteală.
forfotă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. forfoti)
1.
mișcare
grăbită
și
zgomotoasă
de
colo
până
colo;
forfoteală,
foială.
2.
(expr.)
(adverbial)
a
umbla
~a
=
a
umbla
grăbit
(și
fără
rost)
de
colo
până
colo;
a
forfoti.
3.
(var.)
(s.n.)
forfot.