Dictionar

Asiria

Parte de vorbire:  nume propriu  
Etimologie: (lat. Assyria, gr. Ἀσσυρία)

1. (antic.) regiune istorică din nordul Mesopotamiei.
2. (antic.) regatul semitic akkadian.
 

siriacă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. syriaque)

1. limbă semitică veche, folosită și azi la liturghia unor biserici siriene.
 

sirian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. syrien)

1. (locuitor) din Siria.
2. (s. f.) limbă arabă vorbită în Siria.
 

akkadian, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. akkadien)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Akkad.
2. (s. f.) limbă semitică veche vorbită în Asiria.
 

aramean, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. araméen)

1. referitor la popoarele semitice care trăiesc în Aram (Siria și Mesopotamia Superioară).
2. referitor la limba semitică vorbită de aceste populații (este limba vorbită de Isus Hristos); armeic.
3. (var.) arameean.
 

asirian, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. assyrien)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Asiria.
2. (s. f.) limbă semitică vorbită în Asiria.
 

asiriolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. assyriologue)

1. specialist în asiriologie.
2. persoană care studiază Asiria antică.
 

cherub

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chérub)

1. (în arta asiriană) figură compozită a geniului păzitor al Soarelui, un taur cu cinci picioare, cu figură umană și cu coadă de leu.
2. figură decorativă de copil înaripat, în mobila și arta decorativă a Renașterii italiene.
 

liră 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. lira)

1. unitatea monetară a unor țări (Cipru, Egipt, Irlanda, Italia, Liban, Siria, Sudan, Turcia).