Dictionar

adamitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. adamitique)

1. care se referă la adamiți, propriu adamiților.
 

adamism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creștinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.
2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferința pentru elementul biologic primitiv.
 

adamitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. adamitique)

1. care se referă la adamiți, propriu adamiților.