Dictionar

alelogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allélogène)

1. (despre plante) cu indivizi femeli ce produc descendenți fie exclusiv masculi, fie exclusiv femeli.
 

amfogenic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphogénique)

1. (despre organisme) care produce descendenți de ambele sexe.
 

androgen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. androgène)

1. adj. (despre o femelă) care produce numai descendenți masculi.
2. adj., s. m. (hormon) care stimulează dezvoltarea caracterelor sexuale masculine.
 

androgenetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. androgénétique)

1. rezultat prin androgeneză.
2. cu cromozomi numai de origine paternă.
3. care produce numai descendenți masculi.
 

cognațiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. cognatio)

1. (dreptul roman) înrudire naturală, legătură de rudenie după mamă și tată între toți descendenții direcți; legătură de rudenie prin consangvinitate.
2. (lingv.) înrudire a cuvintelor.
 

colateral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. collatéral, lat. collateralis)

1. adj. situat alături, lăturalnic, subordonat; secundar.
2. (jur.) linie ~ă = legătură de rudenie care unește între ei pe frați și surori și pe descendenții acestora.
3. s. n. navă laterală a unei biserici.