Dictionar

declanșa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déclencher)

1. tr. a pune în funcție un dispozitiv, un mecanism etc. prin suprimarea unei piedici de blocare.
2. tr., refl. a (se) dezlănțui, a (se) stârni.
 

dionisiac, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dionysiaque, lat. dionysiacus, gr. dionysiakos)

1. referitor la Dionysos; extatic, pasionat, plin de fervoare; dionisian.
2. serbări ~e = dionisii.
3. (la Nietzsche) care desemnează predominanța impulsivă a pasiunilor, a simțurilor dezlănțuite, beția extatică.
 

exortație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. exhortation, lat. exhortatio)

1. discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare.
 

intemperat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. intempéré)

1. nestăpânit, dezlănțuit.
 

jitterbug

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. jitterbug)

1. nume dat unor amatori de jaz care se agită fără rost în timpul unei audiții.
2. dans acrobatic, agitat, dezlănțuit.
3. dansator de jaz.
 

orgiastic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. orgiastique)

1. referitor la dezlănțuirile erotice și violente pe care le implicau unele culte mistice din antichitate; orgiac.
2. (fig.) extraordinar.