Dictionar

 

eliptic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. elliptique)

1. (geom.) care are forma de elipsă; cu forma de elipsă.
2. (lingv.) care conține o elipsă; care adoptă elipsa în exprimare.
 
 

apsidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apside)

1. fiecare dintre extremitățile axei mari ale orbitei eliptice a unui corp ceresc.
 
 

autumnal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. autumnalis, fr. autumnal)

1. de toamnă.
2. (astr.) punct ~ = unul din cele două puncte de intersecție, dintre eliptică și ecuatorul ceresc.
 

drumlin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. drumlin)

1. colină cu contur eliptic, de origine glaciară, alcătuită din material morenic.
 

ELIPSO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. ellipso-, cf. lat. ellipsis, gr. elleipsis „lipsă, defect”)

1. „elipsă, eliptic”.