OK
X
bipenatifid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. bipennatifide)
1.
(despre
frunze
compuse)
cu
limbul
divizat
în
mai
multe
segmente
dispuse
penat.
compus, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (compune)
1.
adj.
alcătuit
din
mai
multe
elemente.
2.
(gram.)
timp
~
=
timp
format
cu
ajutorul
verbelor
auxiliare;
frunză
~ă
=
frunză
având
limbul
alcătuit
din
mai
multe
foliole,
dispuse
pe
un
ax;
inflorescență
~ă
=
inflorescență
din
mai
multe
inflorescențe
simple;
fruct
~
=
fruct
provenind
dintr-o
asemenea
inflorescență.
3.
s.
n.
cuvânt
rezultat
prin
compunere
(3).
4.
s.
m.
combinație
(3).
decurent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. décurrent, lat. decurrens)
1.
(despre
frunze)
cu
limbul
prelungit
și
pe
organul
pe
care
e
înserat
(pețiol
sau
tulpină).
lacună
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lacune, lat. lacuna)
1.
spațiu
gol
în
interiorul
unui
corp;
lipsă.
2.
(fig.)
ceea
ce
lipsește
ca
un
lucru
să
fie
considerat
complet.
3.
întrerupere
într-un
text.
4.
spațiu
mare
umplut
cu
aer
din
limbul
frunzelor.
5.
spațiu
prin
care
trece
lichidul
circulant
la
unii
viermi
și
moluște.
6.
(fiz.)
nod
al
unei
rețele
cristaline,
din
care
lipsește
atomul,
ionul
sau
molecula
respectivă.
7.
lipsa
depozitelor
sedimentare
dintr-o
serie
stratigrafică,
datorită
exondării
sau
eroziunii
unor
straturi.
octant
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. octant, lat. octans)
1.
sector
de
cerc
egal
cu
45°.
2.
fiecare
dintre
cele
opt
regiuni
din
suprafața
unui
corp
sferic,
determinate
de
trei
plane
concurente,
perpendiculare
două
câte
două.
3.
porțiune
a
globului
egală
cu
1/8
din
suprafața
sa
totală.
4.
instrument
asemănător
cu
sextantul,
dar
având
limbul
de
45°,
pentru
măsurarea
înălțimii
aștrilor
și
a
distanțelor
lor
unghiulare.
palmatifid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. palmatifide)
1.
(despre
frunze
palmate)
cu
lobi
care
ajung
până
la
mijlocul
limbului.