OK
X
median
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
medianus;
medialis
2.
FR
médian
3.
EN
medial;
median
4.
DE
mittler;
mittelständig
5.
RU
медиaнный;
срединный
6.
HU
középső,
közbelső,
középen
álló
median, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. médian, lat. medianus)
1.
adj.
situat
la
mijloc;
medial;
(mat.)
care
împarte
(un
corp,
o
figură)
în
două
părți
egale.
2.
s.
f.
dreaptă
care
unește
un
vârf
de
triunghi
cu
mijlocul
laturii
opuse
sau
un
vârf
al
unui
tetraedru
cu
centrul
de
greutate
al
feței
opuse.
mediantă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. médiante)
1.
treapta
a
treia
și
a
șasea
a
unei
game
diatonice;
acord
minor
al
acestei
trepte.
abductor
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.
Etimologie: (fr. abducteur, lat. abductor)
1.
(mușchi)
care
produce
sau
permite
abducția.
2.
I.
califică
un
mușchi
care
îndepărtează
un
membru
de
axul
median
al
corpului.
3.
II.
mușchi
care
îndepărtează
un
membru
de
axul
median
al
corpului
sau
două
organe
unul
de
celălalt.
aplomb
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aplomb)
1.
îndrăzneală,
siguranță
în
felul
de
a
se
comporta,
de
a
vorbi.
2.
direcție
verticală,
verticalitate.
3.
poziție
și
direcție
a
picioarelor
unui
animal
în
raport
cu
pământul
și
cu
planul
median
al
corpului.
baladin, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. baladin)
1.
(în
vechiul
teatru
francez)
saltimbanc,
bufon,
comediant
ambulant.
2.
farsor,
persoană
pusă
pe
glume
într-un
loc
public.
baricentru
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. barycentre)
1.
punct
de
aplicație
al
rezultantei
forțelor
de
presiune;
centru
de
greutate.
2.
punct
de
întâlnire
al
medianelor
într-un
triunghi.
bucofaringe
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. buccopharynge)
1.
(anat.)
regiune
mediană
a
faringelui;
orofaringe.
CENTRO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (grec. kentron „vârf, centru”)
1.
„mijloc,
centru,
nucleu,
central,
median”.