prăjitură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (prăji + -tură)

1. produs de patiserie preparat din făină, zahăr, grăsimi, ouă și ingrediente, care se consumă, de obicei, ca desert.

amandină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amandine)

1. prăjitură din ciocolată cu cremă de migdale.

balansier

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balancier)

1. dispozitiv, piesă a unui mecanism, a cărei oscilație reglează mișcarea unei mașini, a unui instrument; balansor.
2. prăjină folosită de dansatorii pe sârmă pentru a-și menține echilibrul.
3. (pl.) organe de echilibru pentru zbor, la insectele diptere, pe metatorace; haltere (2).

bar 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. bar)

1. local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele.
2. tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc și se prepară băuturile.
3. mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri.
4. cabaret.

bezea

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. baiser)

1. (fam.) sărut trimis cuiva apropiind și depărtând vârful degetelor de buze.
2. prăjitură făcută din albuș de ou bătut cu mult zahăr; mereng.

brioșă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. brioche)

1. prăjitură făcută dintr-un aluat de cozonac.

bufet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. buffet)

1. mobilă în care se păstrează vesela și tacâmurile.
2. local în care se vând mâncăruri reci și băuturi care se servesc repede (consumate uneori în picioare); loc unde se vând prăjituri, mâncăruri reci, sandvișuri într-o instituție, într-un teatru etc.
3. mâncăruri servite la un bufet (2).