făinare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (din făină)
Etimologie: (din făină)
1. (rar) presărare cu faină.
2. (rar; irn) pudrare.
3. boală a plantelor, cauzată de ciuperci parazite, caracterizată prin apariția, pe suprafața zonelor afectate, a unui strat făinos de culoare alb-cenușie.
4. boală a frunzelor și a ramurilor tinere, acestea obținând un aspect prăfuit.