Dictionar

reproducător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (reproduce + /ă/tor)

1. (animal domestic selecționat) pentru reproducere.
 

acupla

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. accoupler)

1. (tr.) a uni două lucruri împreună; a cupla.
2. (tr., refl.) (despre animale) a pune împreună masculul și femela astfel încât să se reproducă; a (se) împerechea.
3. (refl.) (despre oameni) a avea relații sexuale; (fig.; despre oameni) a forma un cuplu, o pereche.
 

agamocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agamocyte)

1. celulă reproducătoare asexuată.
 

agamospor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. agamospore)

1. celulă reproducătoare rezultată pe cale asexuată.
2. spor rezultat pe cale asexuată.
 

andropatie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. andropathie)

1. (med.) termen care se referă la toate afecțiunile și bolile specifice bărbaților, care sunt în esență boli legate de sistemul reproducător masculin sau legate de disfuncții ale hormonilor masculini.
 

apoteciu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apothécium)

1. organ reproducător, la ascomicete și licheni, în care se formează ascele.
 

arhicarp

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archicarpe)

1. organ reproducător femel al ascomicetelor.