telefon
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. téléphone)
Etimologie: (fr. téléphone)
1. telecomunicație prin intermediul undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire; ansamblul instalațiilor folosite în acest scop.
2. aparat electric, dintr-un transmițător și un receptor, pentru transmiterea la distanță a vorbirii; post telefonic.
3. chemare telefonică.
4. numărul telefonului unui abonat.