algobacterii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. algobactéries)

1. bacterii acvatice autotrofe înrudite cu cianoficeele.

alocor, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allochore)

1. care prezintă alocorie.
2. care polarizează două sau mai multe formații vegetale înrudite.

alopoliploid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allopolyploïde)

1. care prezintă alopoliploidie.
2. (biol.) organism ~ = califică un organism al cărui nucleu, din fiecare celulă somatică, conține un număr de cromozomi mai mare de 2n, care rezultă din încrucișarea între indivizi din specii înrudite.

arbore

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arbor)

1. copac.
2. ~le vieții = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală și frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.
3. catarg.
4. axă care transmite o mișcare de rotație diferitelor organe ale unei mașini.
5. (mat.) structură de date în care fiecare conține puncte de referință la celelalte.
6. (inform.) graf orientat, aciclic.

bubaline

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bubalines)

1. specie de animale rumegătoare cornute, înrudite cu taurinele: bivolii.

chenopodiale

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chénopodiales)

1. ordin de plante: chenopodiaceele și familiile înrudite.